Ivan taie gazu’, Iţic taie Gaza

Nici ca putea fi un moment mai bun ca ăsta să mă apuc de Arhipelagul GULAG… Te ia cu frig, zău…

Rage against the bachine

Acum un an de zile cand am descoperit piesa de mai jos m-am umplut de draci (cu toate ca piesa nu suna rau): pai cum ba sa lasi trupa ca Rage against the machine si sa te apuci sa canti folk?!?!?

…si pentru ca bulinutza mi-a ridicat la fileu tema “Existau EMO pa vremea noastra?” ie-te ca mi-am amintit de o trupa interesanta din anii ’90, foarte EMO dupa nume (nu neaparat si dupa piese), pe care tin sa o impartasesc si domniilor voastre. Leidizengentelmen, Tears for Fears!

Orzabal are voce misto, orice s-ar zice, iar trupa cica ar mai fi in picioare. Iar piesa Mad world de la Gary Jules e preluata de la ei. Hm…

Ma uit, deci privesc

Alaltaseara m-am uitat la cca 5 minute dintr-un show comic de pe Kanal D. HOLY MOTHER OF ALL SAINTS!!! O movila de obiele langa un colhoz de acum 30 de ani mi se pare de zece ori mai amuzanta decat ce am vazut acolo. Dumnezeule, chiar au consumat hartie ca sa tipareasca scenariu pentru ineptia aia? Oamenii aia care joaca acolo chiar primesc bani? Da’ pe ei cum nu-i podideste plansul la mijlocul replicilor?

Nici Antena 1 nu se lasa mai prejos. Aseara, dupa emisiunea lui Mircea Radu a fost un serial cu manelisti pentru manelisti, unde juca baietul ala care canta acum 10 ani la L.A. (elei)… m-a amuzat teribil ce inseamna targetarea: avand in vedere ca publicul emisiunii lui “bre” este preponderent feminin (cel putin asta sper din tot sufletul), episodul de care va ziceam a debutat in forta cu manelica asta de la elei proaspat iesit din dush si indreptat cu popoul spre camera de filmat… si a stat asa cateva zeci de secunde bune, nush cum dracu’ se facea ca se stergea cu prosopul ala peste tot, numai la noada nu… astept cu interes combinatia meci de fotbal – serial, ca s-o vad si pe colega aia a lui in aceeasi postura… de fapt, domnu’ scenarist, ati putea s-o puneti sa se usuce cu feonul si s-o intoarceti cu fata spre camera de filmat?

Walkabouts

o descoperire muzicala recenta, gratie vocii solistei, care m-a fermecat total:

, descoperire facuta via Tindersticks - Travelling light, genul ala de piesa care are darul de a te face sa te simti al dracu’ de singur:

Ghidul organizatorului roman de concerte rock

Principii generale:

 

       I. Romania trebuie privita mereu ca o tara proaspat iesita din regimul comunist, chiar si la 20 de ani de la revolutie. Aceasta te va ajuta sa respecti cu usurinta celelalte principii ale organizarii romanesti de evenimente si, mai mult, sa gasesti noi si inventive metode de a le pune in practica.

         II.  Consumatorul roman – in cazul de fata rockerul platitor de bilet la concert – este sclavul si nicidecum stapanul tau, prin urmare trebuie privit ca o fiinta vesnic recunoscatoare ca ii oferi ocazia sa vada trupe la care pana acum nici nu visa sa le vada. Prin urmare, ii faci un favor deosebit, lucru care aboleste complet propria sa capacitate de a-si constientiza drepturile si de a si le revendica. Va suporta cu stoicism si seninatate orice neajuns ce apare in desfasurarea concertului, iar suma pe care o plateste pentru intrarea la concert este in ochii lui un cadou pe care ti-l face din recunostinta, dezinteresat, si nicidecum contravaloarea serviciilor pe care i le oferi.

Acestea fiind zise, reteta organizarii cu succes a unui concert presupune respectarea cu strictete a urmatoarelor reguli:

 

1. NU permite niciodata accesul publicului in incinta concertului la ora la care a fost anuntat oficial. Si mai important decat asta:
2. NU da niciodata explicatii pentru intarzieri, deoarece acest fapt va fi privit ca o dovada de slabiciune din partea ta si, mai grav decat atat, ar putea da nastere conceptiei periculoase potrivit careia este totusi posibila respectarea programului si ar creste ingrijorator expectantele publicului in raport cu urmatoarele evenimente.
3. Daca totusi prin absurd dai explicatii, ai mare grija ca acestea sa NU DEGENEREZE IN SCUZE. Asta ar potenta reactiile publicului pomenite la punctul 2.
4. Asigura-te cu orice pret ca nu va ramane, doamne fereste, bautura ramasa neconsumata la concert. Cea mai sigura cale de a face asta este sa aduci cat mai putine bauturi, pe care sa le vinzi la cat mai putine puncte de vanzare. O formula de calcul eficienta este: numarul de dozatoare de bautura trebuie sa fie invers proportional cu numarul de participanti si temperatura de afara.
5. Agentii de paza trebuie intotdeauna sa fie cat mai brutali si cat mai patrunsi de ideea ca nimeni nu este mai presus de ei in incinta concertului, nici macar adevarul. Un punct in plus pentru alegerea agentilor de securitate este dispretul funciar pe care acestia il nutresc fata de drogatii astia imbracati in negru care se scalambaie pe urletele alora de pe scena.
6. sonorizarea NU trebuie sa fie buna. Rockerului roman (descris in introducere) ii este suficient sa vada pe scena legendele pe care le-a asteptat atata timp si are capacitatea de a suprapune mintal peste vacarmul neinteligibil pe care il aude reprezentarea audio a pieselor cantate pe scena si pe care le stie la perfectie, din atatea auditii. Asa ca INVESTESTE CAT MAI PUTIN in instalatii de sonorizare si ingineri de sunet.

In incheiere, NU TE GANDI NICIODATA LA VIITOR si sa nu ai niciodata teama ca audienta la concertele organizate de tine va scadea, indiferent ce ai face. Bazaconiile gen “fidelizarea publicului”, “respectul pentru client” sunt niste concepte diabolice inventate de capitalistii demonici in scopul de a arunca in bezna economiile aflate in tranzitie si astfel de a le cotropi.